Lacomie de martir

Patimile indurate in comunism nu au pret. Si totusi, un fost detinut politic a gasit o formula matematica precisa pentru calcularea lor: 22 de ani de suferinta = 30 de milioane de euro. Asta inseamna 1.363.636 de euro pe an, adica 113.636 de euro pe luna, 3.735 de euro pe zi sau 2,59 euro pe minut. O instanta bucuresteana a hotarat ca statul roman trebuie sa-i plateasca lui Vasile Parschiv daune de 300.000 de euro. Nemultumit, acesta a facut apel, cerand 30 de milioane. Argumentatia sa cuprinde o intrebare bulversanta: „0,00275 eurocenti/minut, atat valoreaza suferintele, demnitatea si onoarea mea?". Marturisesc ca am un cult pentru fostii detinuti politici. Pe toti i-as declara martiri, pe multi ii consider sfinti. Povestile zguduitoare ale unor Corneliu Coposu, Iuliu Maniu sau Elisabeta Rizea, dar si ale unor consateni de-ai mei dintre dealurile Gorjului, mi-au ravasit sufletul si mi-au sporit revolta. Nu mi-e rusine sa recunosc ca, urmarind „Memorialul durerii", citind „Fenomenul Pitesti", „Gherla", „Poarta Alba" sau alte carti monumentale, ascultand povestile tarzii ale unor batrani care mi-au marcat copilaria, am plans, scuturat de potopul suferintei. Toate astea nu ma opresc sa consider abjecta abordarea domnului Paraschiv. Trec peste faptul ca a gresit calculele: daca ar fi primit 0,00275 eurocenti pe minut, ar insemna ca a fost haituit 207 ani, ceea ce e cam greu. Daca Vasile Paraschiv ar primi 30 de milioane de euro, ar insemna ca fiecare dintre noi sa scoata din buzunar circa doi euro. Iar cum domnul Paraschiv n-a fost singura victima a comunismului in Romania, si nici cea mai opresata, statul ar trebui sa pregateasca vreo cateva mii de miliarde doar pentru acest tip de despagubiri. Adica bugetul Romaniei pe vreo cateva decenii. Scuzati-ma, dar atata indecenta nu pot suporta nici macar de la un martir!